 |
| Veneția |
Strada, la rue, die strasse, odos, via sau în orice altă limbă de pe acest pământ înseamnă drumul pavat dintr-o localitate fie ea metropolă, oraș sau sat, nu prea largă – altfel s-ar numi bulevard, nici prea îngustă – pentru că s-ar numi străduță, delimitată de o parte și de alta de trotuare și case.
Dar străzile nu înseamnă doar atât. Ele ne fascinează și ne încântă prin poveștile lor, prin întâmplările pe care le asociem cu ele, cu istoria lor și a caselor ce le urmăresc tăcute de pe margine.
Fiecare om are o stradă a lui. Nu e neapărat cea pe care locuiește. Poate fi strada pe care o străbate în fiecare zi în drum spre muncă, poate fi strada pe care a copilărit sau strada primei povești de dragoste. Poate fi o stradă din alt oraș sau de la capătul celălalt la lumii dar care i-a creat o impresie atât de puternică încât a devenit a lui. Poate fi o stradă îngustă (unde gustă/ omul viața mai din plin – conform lui Topârceanu), străzi întortocheate sau frumos pavate.
 |
| Veneția |
Ieri am trecut pe strada ta
Și soarele se tot juca
Când apărea, când dispărea
Din calea norilor fugea
Iris – Strada Ta
Există străzi celebre, unele devenite vedete prin lucrurile ce se întâmplă sau au avut loc acolo : Wall Street din New York, Via Dolorosa din Ierusalim, Abbey Road din Londra, Via Appia din Roma, altele prin cântece ce au străbătut timpul nestingherite: Le vieux cafe de la rue d'Amerique (Mireille Mathieu), Streets of Philadelphia (Bruce Springsteen), Strada Speranței (Corina Chiriac) sau celebra Strada Popa Nan.
Popa Nan i-o stradă-nspre Hala Traian
De la Foișor până-n Piața Vitan.
Dar nu este doar atât. Este o stradă cu o istorie de invidiat, cu case ce au fost martore frumoase și tăcute a atâtor întâmplări tumultuoase de-a lungul vremurilor. E acea stradă pe care te poți simți norocos să o ai în apropierea ta. Pașii mei foșnesc zilnic prin frunzele roșii-arămii împrăștiate de vântul bucureștean pe Popa Nan și nu încetez să descopăr în fiecare zi noi detalii, noi unghiuri noi perspective ale acestei frumoase străzi.
De exemplu la numărul 47A, se află biserica Popa Nan, monument istoric, ce a fost construită pe locul unei biserici vechi de lemn ctitorită în anul 1719 și în jurul căreia a luat naștere mahalaua Popa Nan, în mijlocul unor livezi.
De altfel, numele străzilor din vecinătate amintesc de aceste livezi: strada Vișinilor, Duzilor, Cireșului, chiar și celebra Strada Plantelor. Inițial, mahalaua era formată din vreo câteva zeci de case, ai căror locuitori erau negustori de legume și crescători de viermi de mătase. 
Mărginită de case asemeni unor femei, care frumoase, care celebre, care aranjate, care mai tinere sau mai bătrâne, strada Popa Nan este o lecție de istorie a orașului dar și o lecție de arhitectură.
Pe ici pe colo se mai poate regăsi ceva din aerul vechii mahalale De la „castelul” venețian prins în iederă deasă, o adevărată frumusețe arhitectonică situat pe stradă la numărul 32 și care a fost ultima locuință a Mariei Tănase, la casa reconstruită (sunt convinsă, după cum arată că fără a se fi apelat la ajutorul și expertiza unor arhitecți) de la numărul 24, casa Cucoanei Catinca din La Medeleni.
Cum treci de casa „Medelenilor” pe aceeași parte colț cu Strada Plantelor la numărul 10, o casă cu ușa de la intrare pe colț, acoperită frumos după renovare cu o copertină în formă de scoică, un element de art nouveau stilizat.
Aceste clădiri rotunjite care îmbracă colțurile străzilor sunt superbe și dau un aer boem pe care e imposibil să-l treci cu vederea.
Mergând spre Bulevardul Pache Protopopescu (ah, cât de burghez sună acest nume) poți simți aromă de pâine proaspătă. Pe partea dreaptă la numărul 3, se zărește o brutărie, cu aer retro, micuță, îmbrăcată în cărămidă roșie, cu un ornament din fier forjat pe care scrie „Brutărie artizanală”. Cu siguranța proprietarii brutăriei au înțeles spiritul locului și au apelat la un birou de arhitectură atunci când au început afacerea.
De ce spun acest lucru? Pentru că atunci când mergi pe o de stradă cum e Popa Nan, îți dai seama că deși construcția unei case, are, pe scurt, un obiectiv pragmatic, simplu și care rezolvă o nevoie clară - aceea de a pune un acoperiș deasupra capului, partea estetică este la fel de importantă.
Eu cred că este ca și atunci când îți cumperi o haină. O poți face chiar tu, o poți lua de oriunde fără să te intereseze materialul, croiala, calitatea îmbinărilor sau a cusăturilor, marca sau brandul, încadrarea în tendințe și așa mai departe sau poți apela sfaturilor unor specialiști.
Dacă ar fi strada mea (ei bine în sufletul meu chiar este) sau dacă aș moșteni să spunem această casă de pe strada Popa Nan, aș apela fără ezitare la un birou de arhitectură. Dar nu la oricare, ci la unul care să înțeleagă istoria locului, care să îmi accepte dorința de a păstra farmecul inițial al clădirii, care ar gândi un plan care să păstreze interiorul cu camere cochete, pe care să le pot decora romantic cu mobilier de culoare albă și perdele înflorate, care m-ar ajuta să transform curtea, acum părăsită, într-o oază de liniște, cu mobilier de grădină din fier forjat, decorat cu mozaic, așa cum se purta odată. Aș apela cu siguranță la AIA Proiect. De ce?
Pentru că în materie de arhitectură, AIA Proiect poate face diferența între un plan de casă “simpatic” și un proiect de casă analizat atent atât din punct de vedere financiar, funcțional, dar mai ales estetic. Felul în care un arhitect ajunge să transforme un spațiu în „acasă” este apropiat de cel în care un croitor pune în valoare persoana care îmbracă haina creată de el.
Pentru că AIA Proiect poate crea proiecte de case personalizate și optimizate în funcție de amplasament și așteptările proprietarului.
Și pentru că echipa AIA Proiect poate parcurge toți pașii necesari pentru a oferi valoare unei case la momentul preluării de către viitorul locatar și oferă suport pe toată perioada pre- și post-execuție. 
Deoarece, cei de la AIA Proiect respectă punerea în valoare a amplasamentului și încep de la deplina înțelegere a ideilor beneficiarului și își încheie misiunea odată cu verificarea implementării de către constructor a tuturor cerințelor.
Atenția la detalii, experiența, cunoștințele solide în domeniu și pregătirea continuă sunt aspecte care din punctul meu de vedere îi recomandă.
Dar până voi ajunge să am casa de Popa Nan și să apelez la AIA Proiect, mă bucur să trec zilnic pe această stradă, mă delectez cu aerul ei boem și să fredonez ușor:
Popa Nan i-o stradă-nspre Hala Traian
De la Foișor până-n Piața Vitan.
* Pozele fac parte din arhiva personală și de pe site-ul AIA Proiect.
Articol scris pentru SuperBlog 2018, proba AIA Proiect
Comentarii
Trimiteți un comentariu