Sunt Doamna cu ochelari negri

Întotdeauna mi-au plăcut femeile puțin sau mai mult misterioase, cu acel aer ușor glumeț care parcă îți spune: „sunt aici, stau în fața ta, mă poți atinge dar nu mă poți vedea, nu poți știi cine sunt, mai mult decât vreau eu să știi”. 

Sidonia Drăgușanu alături de Miron Radu Paraschivescu și Geo Bogza - www.sidonia.ro

Am fost educată de bunica mea, o frumoasă doamnă interbelică, în spiritul acestui mister. Mi-am hrănit copilăria trăită în timpuri comuniste, anoste din punctul de vedere al hrănirii feminității, cu povești interbelice bucureștene, presărate pe ici pe colo, cu misterioase aluzii la idile interzise. Am învățat studiind femeia în literatura interbelică că cea mai puternică „armă” a unei femei este aceea de a reuși să păstreze un pic de mister în jurul său indiferent dacă trăiește doar câteva clipe sau zeci de ani alături de cineva, 

Și acel „mister” nu înseamnă să ascunzi ceva, ci este mai degrabă o senzație, un „ce ne sais quoi” ce îi face pe cei din jurul tău să se oprească, să te studieze și să dea frâu liber imaginației despre persoana ta. Și toate acestea fără ca tu să spui vreun cuvânt.

E o adevărată artă, recunosc, dar merită să o exersezi în fiecare zi a vieții tale!

Sidonia Drăgușanu - sidonia.ro

Mi-am adus aminte de acest subiect zilele trecute, când mi-a picat în mâini cartea Doamnei Sidonia Drăgușanu – Doamna cu ochelari negri. Recunosc că am fost puțin surprinsă de coperta modernă, știind că Doamna Sidonia Drăgușanu a fost o scriitoare și jurnalistă ce a trăit între anii 1908-1971. Auzisem de dânsa tot de la bunica mea, care a citit și probabil s-a regăsit (asta a rămas un mister) în unele personaje ale romanelor „Jurnalul Aurorei Serafim” sau „Într-o gară mică”.

Revenind însă la „Doamna cu ochelari negri”, trecând de copertă am intrat într-o lume de nuvele cu povești în care dragostea nu durează la nesfârșit, în personaje de diferite tipologii trăiesc triumfuri vremelnice sau drame dar care (cel puțin așa mi s-a părut mie) aveau acel punct comun: indiferent ce se întâmplă, viața merge mai departe! Cred cu tărie în acest punct de vedere subtil prezentat. Este cel care îmi ghidează relațiile și filozofia de viață.

"Oameni buni, nu treceți grăbiți mai departe", spunea Doamna Sidonia Drăgușanu. Și din punctul meu de vedere aș continua:- s-ar putea să nu vedeți cât de excepțională, unică și surprinzătoare poate fi viața!

„Doamna cu ochelari negri” este nuvela ce încheie această tulburătoare radiografie a diferitelor posibilități a relațiilor de cuplu și este după mine definitorie, cântecul de lebădă al Doamnei Sidonia Drăgușanu. Este după părerea mea o superbă metaforă a „misterului feminin” ce îmi place să cred că mă caracterizează. Un personaj principal, care pare că este cu totul „la vedere” - are aceleași tabieturi pe care nu încearcă să le mascheze, o persoană pe cât de ștearsă pe atât de strălucitoare și care atrage atenția tocmai prin misterul simplității sale. Fără niciun efort, am înțeles personajul sau mi-a plăcut să cred căl-am înțeles. Este percepută așa cum cred că mi se întâmplă și mie de multe ori: oameni care intră în viața mea, invitați sau nu, fac scenarii despre persoana mea fără să mă cunoască cu adevărat niciodată.

Ce ar fi oare relația de cuplu, viața însăși, fără mister? O mâncare bună din care lipsește acel condiment secret ce o face deosebită, ce te face pe tine, cel care o deguști să spui: aș fi în stare să mănânc, acest fel, în fiecare zi fără să mă plictisesc!

Doamna Sidonia Drăgușanu, Doamna cu ochelari negri (cum îmi place să îmi imaginez), a reușit să găsească și să folosească acel ingredient deosebit în compoziția relațiilor personajelor ei, poate fictive, poate adevărate. Îmi place să cred că și eu sunt o Doamnă cu ochelari negri.

Doamna Sidonia Drăgușanu - sidonia.ro

Te invit, așadar, să intri în lumea fabuloasă a relațiilor de cuplu descrise de Doamna Sidonia Drăgușanu și să îmi spui ție ce personaj ți se potrivește? Pentru că sigur vei găsi unul....

Articol scris pentru Spring SuperBlog proba - Sidonia Drăgușanu