Pentru suflet

Acum cativa ani, am decis sa dam masina familiei spre vanzare. Nimic deosebit, poate doar putina nostalgie pentru vacantele si locurile frumoase in care am ajuns cu acea masina. Fetita mea insa, pe atunci la gradinita, s-a intristat foarte tare. Ca orice mama care isi vede puiul necajit, am incercat sa o inveselesc povestindu-i de noua masina ce urma sa vina. Dar fetita mea uitandu-se cu doi ochi imensi si albastri la mine mi-a spus: "Mami, imi pare rau de vum-vum si e si el trist ca pleaca de la noi". Atunci omul de advertising din mine, prizonier al bunurilor de consum schimbate rapid intervine "E doar o masina, nu poate fi trista". Iar raspunsul primit a fost peste orice asteptari: "Mami si masinutele au sufletel"
Intr-adevar, in goana dupa rezolvari rapide si solutii tehnice, uitam sa avem acele trairi interioare care dau savoare, placere si totodata forta sufletului nostru. Si poate tocmai de aceea, ne e din ce in ce mai gru sa ne bucuram sau sa ne intristam de lucruri simple si suntem intr-o permanenta cautare de senzational.
Sunt o persoana care timp de aproape 20 de ani am lucrat in lumea nebuna si fantastica a advertisingului. Insa a venit un moment in care am iesit din aceasta lume pentru a intra in alta cu mult mai colorata, mai fantastica si cu siguranta mai adevarata: cea a copiilor si parintilor.
Si cum niciunde nu este perfect, am descoperit si in aceasta lume, multa suferinta nascuta din nepasare si comoditate (in termeni de marketing i se spune "lipsa de timp" sau "preocupati cu serviciul") dar totusi mult mai multe lucruri frumoase decat ma asteptam si care ma asteptau sfiioase sa le descopar.
Intre timp, "fetita" mea este o copila de 10 ani dar cu acelasi suflet frumos pe care sper sa-l pastreze toata viata!

Postări populare de pe acest blog

Două mame, două fiice și Mamma mia 2!

Multiplă campioană, adolescentă de excepție - Povestea Adelei Stanciu

Bicicletă, trotinetă, nu contează, doar electrică să fie!