Cum e sa fii chirurg plastician

Dr. Eugen Turcu, medic primar chirurgie plastica-estetica si microchirurgie reconstructiva, unul dintre cei mai buni medici din domeniul sau, cu o activitate practica si stiintifica de peste 30 de ani, tata a doi baieti adolescenti, a acceptat sa ne dezvaluie cat efort si cata daruire sunt necesare pentru a excela in aceasta meserie.



Ce ai studiat si ce ai ajuns?
Am urmat studiile facultatii de medicina generala UMF Carol Davilla Bucuresti in intervalul 1987-1993. Dupa un an de stagiatura in chirurgie generala la Spitalul de Urgenta Floreasca am sustinut concursul de rezidentiat in anul 1994 si in urma promovarii acestuia si pe bazaa punctajului obtinut am optat pentru alegerea specialitatii de chirurgie plastica-estetica si microchirurgie reconstructiva.
In perioada 1994-1999 am fost rezident in chirurgie plastica la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastica si Arsuri din Bucuresti, centru de referinta in specialitatea de chirurgie plastica in acel moment. Din anul 1999 am devenit medic specialist chirurgie plastica si incepand cu acest an mi-am continuat activitatea profesionala la Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni din Bucuresti. Incepand cu anul 1997 am inceput studiile doctorale finalizate in anul 2002 cu obtinerea titlului de Doctor in Medicina Chirurgie Plastica (UMF Carol Davilla Bucuresti).
Din anul 2004 am devenit medic primar chirurgie plastica -estetica si microchirurgie reconstructiva continuinand activitatea la Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni din Bucuresti in cadrul clinicii de chirurgie plastica.
In anul 2000 am infiintat Clinica privata Chirurgie plastica Dr.Eugen Turcu, iar in anul 2008 am extins activitatea acestei clinici prin crearea centrului medical privat Zone Medical Estet-Chirurgie Plastica, Estetica si ORL.
Pe parcursul celor 23 ani de activitate in specialitatea de chirurgie plastica am participat la numeroase cursuri , congrese si manifestari stiintifice natonale si internationale. Sunt membru a numeroase societati de prestigiu nationale si internationale:
1.Balkanic Association of Plastic, Reconstructive and Aesthetic Surgery
(BAPRAS)
2.European Society of Plastic, Reconstructive and Aesthetic Surgery (ESPRAS)
3.International Confederation for Plastic, Reconstructive and Aesthetic Surgery (IPRAS)
4.Romanian Society of Hand Surgery
5.Romanian Society of Microsurgery
6.Romanian Association of Plastic Surgeons
7.European Burns Association
8.Romanian Society of Aesthetic Surgery
Ce inseamna de fapt meseria ta?
As putea spune ca nu este meseria mea ci viata mea. Asta, deoarece in cei 23 de ani de meserie mi-am petrecut viata mai mult in spital decat alaturi de familie. Asta, deoarece am facut si fac din pasiune aceasta "meserie". Pentru mine nu este o "meserie" ci o pasiune si un scop in viata. Pentru cei din jur probabil ca poate fi considerata o meserie sau "un loc de munca". Pentru mine nu este o meserie, este ceva mult mai mult decat se poate descrie in cuvinte. Si acest lucru nu il poate intelege decat un medic sau un chirurg care nu a avut sarbatori timp de 23 ani, care a dormit cu telefonul sub perna, care a mancat biscuiti si a baut cate un pahar de cola noaptea intre operatii, care a privit rasaritul soarelui de la geamul salii de operatie si a rostit brancardierului fraza unanim recunocuta de colegii din urgenta:"adu-l pe urmatorul"...
Si multe altele....Inseamna zile si nopti de activitate neintrerupta, de citit permanent, de nopti nedormite cu gandul la cazurile grave, de satisfactii si insatisfactii, de lupta cu sistemul sanitar de tip comunist si acum comunisto-capitalist, de lupta cu lipsurile si durerea oamenilor, de bucuria si lumina din ochii celor pentru care ai putut face ceva ...
Inseamna ore dormite pe apucate, inseamna Craciun sau Revelion in sala de operatii departe de familie, inseamna sarbatori pascale in camera de garda langa betivi, sinucigasi, drogati si toata cazuistica spitalelor de urgenta..
Pentru toate acestea, nu este o "meserie" ci o VIATA. Si eu am satisfactia unei vieti implinite.
De unde ai plecat?
Pot spune ca am plecat de "jos" in aceasta meserie. Parintii mei au fost profesori, dar nu au avut nici o legatura cu medicina. Am crescut intr-un mediu in care munca era singura cale de a progresa si promova. Parintii mei m-au sprijinit si au facut tot ce le era in putiinta pentru a urma medicina. Mi-am dorit dintotdeauna sa urmez medicina dar mai ales mi-am dorit sa fiu chirurg. Nici nu ma gandeam sa fac altceva. Am obtinut admiterea la medicina de "prima data" in anul 1987. Cred ca a fost unul din cele mai fericite momente din viata mea. Am pornit cu entuziasm la drum, dar pot spune ca din multitudinea de materii din facultate mi-au placut cel mai mult anatomia si specialitatile clinice chirurgicale. Incepand din anul doi de facultate am inceput sa dau "meditatii" studentilor straini la anatomie si acest lucru l-am continuat pana la sfarsitul facultatii. Am putut astfel sa imi "rotunjesc veniturile" furnizate de parinti. O mare bucurie pentru mine a fost cand in urma eforturilor mele si cu ajutorul banilor castigati din munca mea, in anul trei de facultate mi-am achizitionat la "second hand" de la un coleg arab mai chiulangiu un atlas de anatomie de pe cadavru (Mc Minn @ Hutchkinson). Am fost atat de incantat incat l-am citit de cateva ori intr-o saptamina. Il am si acum si imi trezeste amintiri frumoase.
Din anul trei de facultate si pana la sfarsitul acesteia in 1993 am facut cu regularitate garzi in spitalul clinic de urgenta Floreasca "lipindu-ma " de echipele de acolo si participand la operatiile ce se desfasurau nonstop. As vrea sa multumesc pe aceassta cale Dlui Prof Suteu, Dlui Prof. Ionescu si celorlalti medici chirurgi din Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca pentru ajutorul si sprijinul pe care mi-l-au dat.
In paralel, in cursul vacantelor de vara am lucrat benevol pe sectii de neurochirurgie, ortopedie, ginecologie si chirurgie toracica.. Nu vreau sa uit sa ii mentionez si pe ceilalti discipoli ai mei: Dr.Candea, Dr.Stelian Ivascu, Dr Dumitru Marin si altii ,carora le pot spune cu devotiune si respect: Va sarut mainile ! Nu o sa uit niciodata ce ati facut pentru mine!
Ca tanar medic m-am luptat cu lipsurile sistemului medical de dupa revolutie. Dar am beneficiat de oameni valorosi care mi-au indrumat pasii in specialitatea de chirurgie plastica: Dr.Valeriu Borcea si Prof Dr.Florin Isac. Chiar daca acum nu va mai aflati printre noi eu va multumesc ca ati fost parintii mei profesionali.
Ajuns acum la maturitatea profesionala si avand propria experienta in spate pot aprecia cu obiectivitate si realism tot ceea ce mentorii mei au facut pentru mine. Va multumesc inca o data pentru tot!
Cat a durat sa ajungi unde esti acum?
Daca stau sa numar anii pot spune cu precizie:sase ani de facultate, un an de stagiatura, cinci ani de rezidentiat si restul... 30 ani de munca si satisfactii. La care nu am adaugat inca cel putin 10 ani concomitenti de garzi si nopti nedormite...
Ce i-ai spune copilului tau daca ar vrea sa isi aleaga aceeasi meserie?
Sa se gandeasca bine inainte deoarece nu este o meserie. Este un mod de viata, este un sacrificiu pe care trebuie sa il faca daca vrea sa imbratiseze cariera de chirurg. Este total altceva. Dar este ceva unic si care iti ofera o mare satisfactie. "Domnul Doctor" inseamna o mare responsabilitate, multa munca, daruire si sacrificiu. Si trebuie sa fii constient sa iti asumi aceste lucruri.

Comentarii